Andromeda și Jupiter

Observație din 19-Iul-2011

După ce m-am întors de la colindatul satului cu prietenii pe la ora 01 și ceva, am scos telescopul în spatele casei la prima mea sesiune oficială de observații.

Primul lucru care l-am făcut după ce am instalat telescopul, a fost să caut galaxia Andromeda. Am întors telescopul spre Cassiopea care era vizibilă foarte bine [fiind și una din puținele constelații care le-am detectat ușor imediat după Carul Mare și Carul Mic. Mi-am setat imaginar traseul pe care urma să îl fac pentru a ajunge la galaxie. Am urmat traseul și după vreo câteva minute de corecții, reveniri, am detectat o pată mare în ocularul de 25mm.

Am întors înapoi tubul telescopului să o aduc în mijlocul ocularului. Ocupa foarte mult din câmpul vizual al ocularului. M-am dus în casă să mă uit în Stellarium. M-am și împiedicat de un ciot în entuziasmul meu. Când mă uit în program, fac o simulare cu un ocular de 25 și telescopul meu, și constat că eu ar trebui să o văd mult mai mare.....mult. Mă duc înapoi la telescop, mă uit pe cer în direcția acestuia.....mi-am zis în gândul meu că ar trebui să fie o altă galaxie mai mică. Fuga din nou la Stellarium unde m-am uitat mai bine în câmpul respectiv; între Cassiopea și Andromeda am dat de 2 NGC-uri: NGC 185 respectiv NGC 147. Gata una din astea trebuie să fie - mi-am zis eu!!!
Am mișcat puțin telescopul în declinație și ascensie, așteptând să văd și cel de al 2-lea NGC. Nimic.

Abia la următoarea observație pe care am făcut-o, am realizat că eu observasem de fapt galaxia Andromeda [M31] care la o privire mai atentă se observă foarte bine M110. Vizibil ca o pată albă, cu nucleu bine conturat. Cu privire periferică se observa întinderea galaxiei, care depășește câmpul ocularului.
După aceea am observat roiul stelar dublu din Perseus ( NGC 869 si NGC 884 ). Acesta oricum se observă foarte bine cu ochiul liber ca o pată albicioasă mare la sud Cassiopea. Am rămas foarte impresionat de frumusețea acestui roi stelar. E ca și cum aș privi un pumn de diamante strălucitoare! Atât de frumos poate fi acest roi de stele.

La ora 02, Jupiter și-a făcut prezența, răsărind din spatele dealului. Inițial nu știam cum arată Jupiter cu ochii liberi, nici nu consultasem Stellarium, însă cum am văzut-o, mi-am dat seama că trebuie să fie Jupiter. O stea foarte strălucitoare, cea mai strălucitoare de pe cer în acel moment, în afara de Luna care era undeva deasupra capului.
Cu ocularul de 25mm am avut parte de detalii mai fine, decât cu cel de 10mm. Abia răsărind, fiind jos pe cer, dar și poziția mea de observație - undeva în spatele casei, foarte aproape de pereții care încă mai emanau căldură - nu m-au lăsat să văd mai multe detalii observându-se turbulențe pe marginea discului planetar. Am distins însă culoarea roșiatică a planetei, am văzut sateliții acesteia cât și ambele benzi ecuatoriale.

Spre sfârșitul sesiunii am aruncat o privire și la Lună care era luminată în proporție de 79%. Detaliile erau mult mai fine, față de ceea ce am văzut în București.

Și aceasta a fost prima mea zi oficială de observații!
galaxia Andromeda
M31 - Andromeda; Credit: Adam Evans

Roiul stelar dublu din Perseu
Roiul stelar dublu din Perseu; Credit: Wikipedia/Genuson

planeta Jupiter
Jupiter; Credit: NASA/JPL/University of Arizona
Share this article with your friends.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu