Ziua Astronomiei 2015 (I)

Sâmbătă 25 Aprilie 2015, începând cu ora 16:30 și până noaptea târziu vă aștept în număr mare la intrare în parcul Herăstrău din București (intrarea de lângă metrou/Charles de Gaulle) pentru a sărbători împreună Ziua Astronomiei.

Vom învăța de la specialiști în domeniu despre Universul care ne înconjoară, vom face observații gratuite prin telescoape la soare, lună și planete și de ce nu și fotografii (pentru cei care vor veni cu aparatele foto DSLR de acasă).

Evenimentul este organizat de: Revista Știință&Tehnică în parteneriat cu: AstroMania / Ia cu stele / Institutul de Științe Spațiale / Centrul 2 FasTracKids / Editura Prut / Hive Advertising / Toyota / Samsung / Tipro

Inițializare în fotografii deep-sky

Deși dorința de a fotografia obiectele deep-sky a fost obiectivul meu de când am devenit astronom amator ca să zic așa, datorită lipsei de echipament adecvat acestui tip de fotografie, m-am rezumat doar la astrofotografie planetară și lunară.
Acum, ușor, ușor lucrurile se schimbă. A apărut și posibilitatea de a fotografia cerul și cu instrumente închiriate (controlate remote) la prețuri oarecum accesibile pentru un student și astfel am putut fotografia primele mele obiecte deep-sky.
Totuși obiectivul meu principal este să îmi pot cumpăra în cele din urmă o montură mai bună și motorizată care mă va ajuta enorm în specializarea pe acest tip de astrofotografie.
Până atunci mă rezum la a folosi echipamentul de top al altora! :)
Am făcut câteva teste mai întâi pentru a vedea capabilitățile echipamentului, apoi am scos prima fotografie de deep-sky.
abell1060
Clusterul Abell 1060
Fotografia este un singur cadru la o expunere de 300 sec. folosind un telescop wide field și anume Takahashi Sky 90 f/5.6
Camera foto a fost un Canon 1100D, iar montura Paramount ME.
În fotografie este vorba despre clusterul de galaxii din constelația Hydra (numit și Abell 1060).
Clusterul de galaxii Abell 1060 (Hydra Cluster) conține 157 de galaxii. Acesta se întinde pe o suprafață de aprox. 10 milioane de ani lumină și conține o proporție foarte ridicată de materie întunecată (dark matter). Cele mai mari galaxii ale clusterului sunt cele din centrul pozei (NGC 3309, NGC 3311 și NGC 3312), toate având un diametru de 150 de mii de ani lumină.
Cel mai îndepărtat obiect din această fotografie pe care l-am putut detecta și identifica este: PGC 31154 – o galaxie aflată la 261.4 milioane de ani lumină (în fotografie se vede ca o pată de lumină stânga-jos).

Fotografii de la eclipsa de soare din București

Vreme proastă pentru cei din București care s-au adunat ieri să vadă/fotografieze eclipsa. Dacă dimineața devreme cerul a fost predominant senin, în jurul orei 9 s-au adunat norii în straturi și au acoperit tot cerul. Stratul inferior părea ca un fel de ceață prin vizorul camerei foto și exact așa a și ieșit în fotografie.

Pentru că vremea s-a anunțat instabilă, nu m-am mai dus în Băneasa (unde plănuisem să merg să fotografiez eclipsa împreuna cu un alt amic astronom). Am rămas acasă și mi-am scos telescopul în fața blocului pe la ora 10:30. Am aliniat telescopul și mi-am montat filtrul și camera apoi l-am îndreptat către soare. NIMIC! Nu vedeam absolut nimic prin filtru (care reduce strălucirea soarelui considerabil). Am pus aparatul pe liveview și m-am jucat cu setările. La ISO1600 și expunerea de 1 secundă a început să se distingă soarele, dar din cauza norilor nu puteam focaliza.

Și așa m-am chinuit să focalizes și să trag un cadru decent timp de o oră. La 11:30 stratul superior de nori s-a răsfirat și am putut în sfârșit focaliza pe soare, însă a rămas stratul inferior subțire. Și am început să trag la cadre în rafală. Eclipsa se apropia de faza maximă. Și am tras în total 267 de cadre cu același moment al eclipsei. La scurt timp după aceasta au venit norii negri și au acoperit totul. Mi-am strâns instrumentele și am intrat dezamăgit în casă.

Am extras cadrele. Pe ecranul aparatului foto arătau decent, în calculator arătau groaznic. Am început prelucrarea însă nu am reușit mare lucru - am rămas cu o imagine finală cețoasă fără un contur bine definit și fără detalii.
Am ales pentru voi 3 dintre cele mai bune cadre!

Eclipsa parțiala 20 Martie 2015 București
Eclipsa parțiala 20 Martie 2015 București

Eclipsa parțiala 20 Martie 2015 București
Eclipsa parțiala 20 Martie 2015 București

Eclipsa parțiala 20 Martie 2015 București
Eclipsa parțiala 20 Martie 2015 București

Eclipsă de soare vizibilă din România în Martie 2015

Așa cum v-am spus la începutul anului, pe 20 Martie 2015 România va avea parte de o eclipsă de soare (nu totală ci parțială). Ultima eclipsă de acest fel vizibilă de pe teritoriul României a fost pe 4 Ianuarie 2011. Deși vremea a fost capricioasă atunci, am reușit să fac măcar o fotografie bună (pe vremea aceea încă nu aveam telescop).

Eclipsa parțială de soare din ianuarie 2011
Eclipsa parțială de soare din
4 Ianuarie 2011


Să revenim la eclipsa de anul acesta. Eclipsa va începe la ora 10:40 în vestul țării. În București aceasta va începe la ora 10:48, iar de la ora 10:58 aceasta va putea fi văzută din fiecare colț al țării.

În București maximul eclipsei va fi atins la ora 11:56, apoi la ora 13:04 va avea loc ultimul contact aparent al lunii cu soarele. Suprafața soarelui va fi acoperită de lună în proporție de 43%.
Pentru alte date tehnice și informații vizitați cu încredere site-ul celor de la Astroinfo.

Pentru cei din București care doriți să vedeți eclipsa în siguranță printr-un instrument optic și nu aveți unul, mă veți găsi Vineri 20 Martie 2015 de la ora 9:00 în parcarea CARREFOUR FEERIA (Băneasa) împreună cu alți astronomi amatori și instrumentele acestora.

Pentru a ține legătura și a vă informa de eventualele modificări mă puteți contacta pe pagina de Facebook a blogului sau la e-mail la: n.daniyyel@yahoo.com.

Și acum ATENȚIONARE

PENTRU CĂ ESTE VORBA DESPRE O ECLIPSĂ DE SOARE - NU PRIVIȚI SOARELE CU OCHII LIBERI ȘI ÎN NICIUN CAZ NU PRIVIȚI SOARELE PRINTR-UN INSTRUMENT OPTIC (BINOCLU/TELESCOP/MONOCLU/LUNETĂ ETC.) FĂRĂ UN FILTRU SOLAR ADECVAT ȘI INTACT. Acest lucru vă va produce leziuni GRAVE și FOARTE GRAVE ale ochilor și eventual pierderea DEFINITIVĂ a vederii.

Toate acestea fiind spuse, vă urez cer senin și păstrați-vă în siguranță! Nu priviți soarele fără echipament de protecție!

Un miliard de stele în fotografie

Da, exact așa! În decursul a 10 ani de muncă, o echipă de cercetători din 3 țări, au combinat mai multe imagini (în infraroșu) capturate de telescoapele din Hawaii și Chile iar rezultatul final a fost o super imagine în care sunt imortalizate 1 miliard de stele din galaxia noastră.

Atenție rezoluția finală este de 39300 x 3750 în format .tif

Aici aveți linkul cu imaginea în format .tif Un miliard de stele, iar aici aveți imaginea în mod interactiv unde puteți da zoom până la capăt Un miliard de stele interactiv


Mai jos sunt 2 capturi din imaginea imensă.
Un fragment din imaginea imensă. Mai jos este un close-up al acestei fotografii. 
Imaginea de mai sus în detaliu.

Cometa Lovejoy - fotografie

Aseară am reușit să fotografiez cometa însă doar cu aparatul foto + obiectivul și nu prin telescop. Datorită poziției cometei pe cer, este imposibilă încadrarea acesteia în raza telescopului..... asta doar dacă nu ies cu telescopul afară, iar pe gerul ăsta nu prea îmi vine. Așadar cometa Lovejoy - Canon 450D + obiectiv kit 18-55mm la focala de 55mm, f5.6, 30 sec la ISO 800.

cometa Lovejoy
Lovejoy

Cum vedeți cometa Lovejoy


Am văzut Lovejoy! Da, aseară am văzut cometa Lovejoy pentru prima oară și voi profita de cerul senin din zilele acestea pentru a o vedea din nou și a o fotografia!

Deși cometa a fost în cel mai apropiat punct față de Pământ pe 7 Ianuarie (la 70 milioane de km), poate fi observată foarte bine până pe 17 Ianuarie, după care urcă tot mai sus pe cer, pierde din strălucire și va fi mai greu de detectat pe un cer de oraș. Cometa C/2014 Q2 Lovejoy este o cometă cu o orbită foarte mare - aproximativ 11,000 de ani.

Așa că profitați de cerul senin și uitați-vă după cometă! Următoarea trecere a cometei va fi abia peste 8,000 de ani - deci... acum e timpul!

De ce aveți nevoie pentru a vedea cometa: 

- dacă locuiți în oraș aveți nevoie măcar de un binoclu pentru a o putea observa.
- dacă locuiți departe de oraș încercați mai întâi cu ohiul liber să o căutați pe cer, apoi încercați cu binoclul pentru o vedere mai bună.

Având o magnitudine curentă de 4.6 cometa este vizibilă cu ochiul liber din zone rurale, departe de lumina parazită a orașelor. Eu am încercat cu ochiul liber, și cu ochelari de vedere și nu am distins nimic de pe cerul meu de oraș.

Cum găsiți cometa și la ce să vă așteptați să vedeți:

1. Pentru un începător este cel mai bine să ieșiți afară din casă ca să aveți o vedere mai amănunțită a cerului.
2. Priviți către Sud și localizați "centura lui Orion". Centura lui Orion este reprezentată de cele 3 stele așezate în linie.
3. În dreapta centurii lui Orion, mai sus pe cer se află Aldebaran (o stea roșiatică).
4 (a)  Îndreptați-vă atenția asupra lui Aldebaran și observați că face parte dintr-un grup de stele în formă de V.
4 (b) Dacă nu ați reușit să distingeți acel V, mergeți mai mult către dreapta-sus până vedeți Pleiadele. O pată albicioasă pe cer - prin binoclu veți distinge 7-8 stele în formație identică cu Ursa Mare (Carul Mare)
5. Din vârful acelui V sau dreptul Pleiadelor faceți o plimbare cu binoclul, ușor în toate direcțiile (sus, jos, stânga, dreapta) până când o pată rotundă (cam cât jumate din dimensiunea lunii pline) și albicioasă/difuză vă atrage atenția. Aceea este cometa! Fixați-vă atenția apoi asupra ei și petreceți câteva minute pentru a o observa.

Fotografii se pot folosi de aparatele DSLR din dotare pentru a o fotografia, sau localiza! În poză arată mult mai bine decât în binoclu sau în telescop.
Orion, Aldebaran și Pleiadele
Către Aldebaran și Pleiade

Traiectorie cometa Ianuarie 2015
Traiectoria cometei în luna Ianuarie


Cer senin vă doresc și succes la localizarea cometei - pentru orice alte întrebări, folosiți secțiunea de comentarii!

Evenimente astronomice 2015

La mulți ani tuturor și un 2015 minunat!

Prima mea postare de pe anul acesta va fi evident despre evenimentele astronomice care ni le pregătește 2015.

Anul 2015 este unul bogat dpdv al evenimentelor astronomice pentru observatorii din România și nu numai! Un eveniment neașteptat a avut loc în România pe data de 7 Ianuarie la ora locală 03:06 când pe cerul nopții a fost semnalat apariția unui bolid cum nu am mai întâlnit până acum (cel puțin de când știu eu). Din păcate, deși eram răcit, la ora aia dormeam așa că am ratat evenimentul.
Și ca să fiu ironic, se pare că dintre toți cei 18 milioane de români, numai eu am fost cel care a ratat evenimentul. Toți românii erau trezi la ora aia, făcând cine știe ce... lăudându-se apoi pe Facebook că au văzut și ei bolidul! Mda...tipic românesc!

Așadar în ordine cronologică, în România, în anul 2015 vom fi martorii următoarelor evenimente:

  • 11 Ianuarie - Conjuncția Venus-Mercur (o puteți vedea și în seara aceasta dacă aveți senin)
  • 22 Februarie - Conjuncția Venus-Marte
  • 20 Martie - Eclipsă parțială de Soare - Soarele va fi acoperit în proporție de 50-60%. Cel mai important fenomen astronomic al anului!
  • 23 Mai - Saturn este la opoziție (perioada cea mai bună pentru observat planeta)
  • 12-13 August - maximul curentului de meteori al Perseidelor
  • 28 Septembrie - Eclipsă totală de Lună
  • 28 Octombrie - Conjuncție triplă între Venus, Jupiter și Marte (pe cerul dimineții)
  • 6 Decembrie - Conjuncție Lună-Marte (pe cerul dimineții)
  • 13-14 Decembrie - maximul curentului de meteori Geminide

Cer senin!